laudati si cantati si tot cumparati

In hala inalta se aude forfota oamenilor, si aproape de tavan, trilurile vrabiilor domiciliate in obor.

Pe masura ce merg, pe dreapta mea se infratesc  tarabe cu diferite carnuri. Astazi toate au insirate mate: lungi, spalacite bej, gatuite, mirositoare.Halci de carne sunt aranjate in gramajoare slinoase, menite sa imbie cumparatorul.

Ma gandesc la Braveheart, la scena cand il eviscereaza si ma gandesc ca asa ar arata purgatoriul pentru cei care s-ar face vinovati de o astfel de tortura. Sa treaca pe langa tarabe nesfarsite de mate, tinandu-le pe ale lor in brate.

Matele continua.Mirosul la fel. Nu pot merge destul de repede sa scap de peisaj si mireasma, ambele cumplite pentru mine. Oamenii se mosmondesc, se invart in jurul tarabelor carnoase, se tocmesc – unii la carnuri si mate, altii la mirodenii si dulciuri.

Mirosul se schimba. Varza murata.Un deliciu popular vine in completarea tabloului comercial. Coafura rezista, stomacul meu da semne ca cedeaza nervos.

Un flacau inalt cu perciuni, cu un sort de plastic rosu, murdar, striga catre un cunoscut: “Aveti slana fara blana ?” Nu ma pot abtine si pufnesc in ras la expresia extatica de pe fata lui pentru gluma „geniala”

Culoarul purgatoriului se termina cu multe oua albe si instalatii cantatoare. Trec printre haine, papuci, cratite si jucarele si respir adanc. In fata se vede padurea de conifere stramutata fortat pentru jertfa Craciunului imbelsugat.

Advertisements

Dazzle Razzle me

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s